marți, 26 februarie 2013

Imi pare rau c-o spun, dar as fi vrut ....

duminică, 10 februarie 2013

Candva totul va fi bine, iata speranta, acum totul este bine, iata iluzia.

     
      Suisuri si coborasuri. Cam asa ar putea fi descrisa orice relatie. Indiferent daca predomina suisul, coborasul sau pentru o perioada de timp stagnarea. Si este valabil atat in momente, cat si in sentimente. Se spune ca dragostea adevarata, chimia, magia, dureaza 3-4 ani, nu mai mult. Apoi intervine rutina, obisnuinta, respectul s.a.m.d. Nu ca nu ar fi putut exista respectul si inainte, desigur. Parerea mea e una diferita. O relatie poate sa te surprinda, tare. Si sa reinvie cand mai putin te astepti. Poti sa te indragostesti in fiecare zi mai mult de partenerul tau. De fapt, stop! Poti sa te indragostesti si sa nu-ti dai seama cat de indragostit/a esti pana intr-o zi cand te trezesti zambind pe strada, desi e dimineata, iar singurul motiv este el/ea. Nu o petrecere, nu o bratara, doar el/ea. Personal, nu-mi plac relatiile la care e constant nevoie de munca. Pentru ca dupa un timp obosesti. O relatie nu trebuie sa fie o lupta continua, elementele speciale vin din simplitate si vin de la sine. Desigur, trebuie sa-ti maresti capacitatea de intelegere si ascultare, dar si asta devine o placere atunci cand tot ce iti doresti la finalul zilei este sa fiti impreuna si sa discutati despre cat de mizerabila a fost ziua de azi Orice nimic, poate deveni un colos. Atat in sensul bun, cat si in cel brun. La fel cum un nimic poate strica armonia, la fel un gest marunt sau 5 minute intr-o parcare o pot imbunatati temeinic. Astfel, amintirea catorva minute pot sa iti aduca un zambet atunci cand fiecare intamplare si peripetie a zilei iti fura cate o incruntare.

joi, 7 februarie 2013

Ploaie calda..ploaie albastra :X

duminică, 3 februarie 2013

O zi normala dar....:|..!!!!

Marturisesc de la inceput ca imi doresc din suflet ca acest blog sa fie ocolit de prosti, agramati si mitocani. Cu riscul de-a avea un trafic neinsemnat, imi imaginez ca aici, in casa mea virtuala, vor intra doar oamenii capabili sa poarte un dialog decent, sa scrie corect in limba romana si sa critice cu bun simt si argumente. Stiu ca visez, dar imi asum acest drept! Pe site-urile pe care am navigat de-a lungul timpului am intalnit tot felul de specimene. Si pentru ca sunt satul de nesimtirea care ne inconjoara in viata reala, pe strazi, in trafic, in magazine, in parcuri; aici, in spatiul virtual, ma folosesc de facilitatile tehnicii ca sa fac curat si sa nu-mi las tulburata linistea. In rest, sunt o persoana deschisa dialogului, imi place sa cunosc oameni inteligenti, fini, de la care sa am ce invata si cu care sa pot face schimb de idei, de experienta. Am cunoscut lumi despre care credeam ca sunt miraculoase, dar care, intr-un final, s-au dovedit a fi ....ma abtin. Am intalnit oameni care pareau zei si zeite, dar care, in realitate, nu erau decat niste fiinte complexate, frustrate si fara caracter. La polul opus, am avut prilejul sa intalnesc persoane pe care n-as fi dat doi bani, dar care mi-au demonstrat cat de mult pot insela aparentele. Si-am invatat sa nu mai judec oamenii inainte de-a intra in contact cu ei. Si-am invatat ca nu e suficient sa ai bani, ca sa fii bogat. Si nu-i suficient sa ai scoala, ca sa-ti faci meseria si sa ai succes. Cateodata diplomele nu te-ajuta la nimic sau, mai grav, te pot incurca, mai ales in tarisoara noastra in care adevaratele valori mor in mizerie, iar impostorii ne zambesc zeflemitor in nas. Am invatat multe, dar mai am multe de invatat de la oamenii care nu-si ridica poalele in cap, care-si duc viata cu demnitate si care au cei sapte ani de acasa (chiar daca acea casa n-are piscina, marmura si scara interioara).