N-am timp!!! voi aveti?

Acest material nu imi apartine, insa e prea profund si prea adevarat...iar cum eu am devenit mai lenes la scris in ultimul timp...e mai usor copy and paste. E adevarat ca mi-am cerut dreptul de a posta deoarece cei de la google ma taxeaza daca nu precizez....Asadar cititi cu atentie....:D Trăim pe fugă , mâncăm pe fugă , iubim pe fugă , dormim pe fugă . Între dimineața și seara e sprintul. Ne trezim că trec anotimpurile peste noi. Apropo, e primavara de mult...Anii fug și ei. Ne ardem viața în birouri rigide, în zgomotul tastelor și al aparatelor de aer condiționat , închiși în calculatoare , despre care ne amăgim că ar fi ferestre către lume. Visăm pe google , râdem pe facebook. Ne trăim iubirile în sms-uri și ne amăgim că am fi fericiți. Ne culcăm cu știri și talk-showuri, ne trezim la fel, cu iluzia cunoașterii. Îi sunăm pe ce dragi în grabă, poate din automatism, ca apoi să-I repezim, aruncându-le în față arogantul : N-am timp! Discuții , resemnare , telefoane, nervi , evadare. Evadare? Alergăm în sprint către vacanță. O săptămână , două… Pauză de respirație. Insă, niciodată detașare. Chiar așa, când ți-ai inchis ultima dată telefonul? și apoi…o luăm de la capăt, mai înverșunat. Crispați , hulpavi, avizi de viteză. Până la următoarea pauză.. De parcă dacă ne-am opri , am pierde TRENUL. Cărăm după noi glodul prejudecățiilor. Gândim…cu viteza gândului. Pierdem esența , deoarece niciodată N-AVEM TIMP. Citim titluri, dar uităm poveștiile. Ca să faci parte din lumea asta, trebuie sa ții pasul cu ea. Ăsta e prețul pe care-l plătim cu toții. Uneori, simt nevoia să-mi cer timpul înapoi. Dar….N-AM TIMP să fac asta. Trebuie să fug, acum. Undeva, cineva ar putea să mă lase în urmă.