“Rareori ne gândim la ceea ce avem, dar mereu la ceea ce ne lipseşte.” ( Schopenhauer )

     Mi se pare o idee minunata ca avem o zi in care toata lumea pune pret pe iubire , facand acea zi, o zi speciala, acea zi fiind cea de Sf. Valentin, Craciun, zi de nastere, etc. Dar ce se intampla cu cele 364 de zile ramase din an ?
   Ce am putea sa facem  ? Pentru inceput, prin aflarea a  ceea ce ii place cel mai mult, pentru ca toti suntem oameni si fiecare avem nevoile noastre . Adica daca mie imi place sa ma joc pe calculator, nu neaparat ii place si ei . De multe ori ne place sa oferim iubirea in maniera care ne place si noua sa o primim.  Un alt lucru important este sa iti faci timp pentru relatie . Relatiile grozave nu se intampla pur si simplu. Ai putea spune ca iubirea cucereste tot, dar de ce sa nu ii dai si o mana de ajutor iubirii ? Faceti-va un obicei ca macar 5 minute pe zi , sa va petreceti timpul impreuna, doar voi doi , in care sa discutati si nu uita sarutul de dimineata si cel de seara ,in caz ca aveti un program care nu va permite. Daca te iubeste, atunci ii se va parea o eternitate timpul scurs de dimineata pana va veni sarutul de seara .
   Multe relatii se destrama din cauza ca unul dintre parteneri are o zi mai proasta, iar celalalt ar putea sa cada victima , din cauza ca azi nu esti in apele tale. Daca simti asta , nu te razbuna pe primul care iti iese in cale, si mai ales nici pe partenerul/partenera ta. Ei nu au nici o vina, ei sunt acolo sa te sustina si sa iti fie aproape, atunci cand treci prin momente dificile.
   Daca ceva nu iti convine in relatie, atunci ar trebui sa iti faci vocea auzita , este mult mai bine decat sa stai si sa taci ca mutulica:D si toate astea le zic din propria experienta:) Analizeaza ceea ce este important pentru tine, sa te faca sa fii minunat, sa fii o persoana fericita si iubita , si incepe cu satisfacerea acestor nevoi. Asigurati partenerul ca aceste nevoi personale sunt foarte importante pentru voi.
   Esti intr-o relatie frumoasa si ai un partener care tine la tine si te respecta pentru ceea ce esti. Voi doi formati o pereche reusita . Daca simti cat de fericit esti atunci cand esti cu ea , si ca ai gasit-o si acum face parte din viata ta ,atunci cred ca cel mai minunat cuvant posibil gasit in dictionar este IUBIRE.
   Asa ca de incheiere , ati putea foarte bine de a va promite unu altuia , iubirea zi de zi , nu doar intr-o zi din an . Promiteti-va fiecare ca ve-ti face in asa fel sa fie mult mai bine decat a fost pana acum , si asa ve-ti gasi energia si fericirea de zi cu zi .

Cam asta a fost .. pana data viitoare , oferiti iubire caci ea este inepuizabila !

Buna dimineata!!!!!

      Ce mod mai frumos de a te trezi dimineata? Exista oare ceva mai dulce decat sa auzi “buna dimineata, dragul meu” de la cea care reuseste sa iti sarute sufletul cu zambetul ei? De la cea pe care o iubesti si langa care ai putea sa iti petreci urmatorii un milion de ani…
Nu, nu exista, cel putin pentru mine…
Noapte buna si buna dimineata, aroma ei, atingerea ei, ecoul vocii ei inainte de a adormi si zambetul diminetii ,reusesc sa imi faca nu ziua, ci viata mai frumoasa!!

Eu azi  aleg sa fiu fericit, iar acesta este miracolul vietii: ca indiferent unde te afli, si in ce pozitie, tu alegi cum sa-ti fie zilele.

Orice zi poate fi frumoasa, senina, calda, calma, sau... orice altceva alegi tu sa fie.

Azi vreau sa am o zi frumoasa. Vreti si voi?

                                                                       >>Serj<<

Viata de azi Ft. Viata de ieri :)

Ma trezesc de multe ori, dus de ganduri, facand o paralela intre viata de ieri si viata de azi…
 Viata de ieri este viata pe care am perceput-o eu prin ochii altora si a spuselor lor.
 Viata de azi este ceea ce traiesc zi de zi si cum percep eu realitatea.
 Sa incepem o scurta antiteza intre aceste doua vieti…

Pai…

Ma gandesc uneori cand o sa am si eu casa mea si nu o sa mai stau cu parintii.. Parintii mei si-au cumparat apartament de 3 camere in 70-80 si ceva parca, la varsta de 20 si ceva  de ani, apartament pe care l-au achitat in vreo nu stiu cati ani dar...din surse sigure foarte repede.In fine....eu, desi castig  mai mult decat parintii mei, nu am nici macar garsoniera si stau cu ei si nici nu imi permit vremurile si nici nu este genul meu sa ma hazardez la credite pe 30 de ani ca sa-mi iau casa…mai ales de unul singur ...
      Tatal meu si-a cumparat prima masina noua, la varsta de 20-30 de ani din banii lui obtinuti ca Oenolog…, era vorba de o Dacia 1310 de care era foarte mandru la vremea respectiva.
 Eu am 26 de ani aproape 27 in curand si desi am masina dar nu noua, parca nu as da peste 10000 euro pe o masina in conditiile in care nu am nici macar o garsoniera…:D e adevarat nu?
 Parintii mei nu isi faceau griji ca pot ramane fara job in orice moment si nu traiau in aceasta lume guvernata de incertitudini si de o accelerare nebuneasca a dinamicii vietii…oamenii nu mai au timp sa-si faca vizite, sa se intalneasca si sa petreaca ore in sir linistiti, fara sa fie presati de griji…Partea cea mai trista este ca....nu mai exista prietenii de altadata, momentan pot spune ca am un singur prieten adevarat pe care il consider frate si pe care ma bazez in unele situatii si e singurul care comunica cu mine si care incearca sa inteleaga ce e cu mine. E fratele pe care nu l-am avut niciodata cand eram mic si probabil era necesar la momentul respectiv.
      Din pacate am ajuns sa ne mancam intre noi si sa ne sapam unii pe altii pe la spate, e ca si cum am fi cu totii intr-un lac si incerci sa-i impingi pe ceilalti la fund ca sa iesi tu deasupra…
 Nu e un post in care ma plang, m-am adaptat foarte bine acestor conditii, iar articolul asta e doar o paralela facuta intre ce era acum ceva ani si cum vad eu lucrurile acum.

Am fost intrebat....

Am fost întrebat de ce nu mai scriu pe blog.
Apoi de ce nu mai vreau să merg în unele locuri, să nu mă văd cu unii oameni, de ce îmi umblă mintea atât de mult la muncă, de ce am renunţat la unele plăceri.
Apoi am aflat că aş fi o persoană închisă. Că nu spun totul despre mine. Şi că nu prea ştiu ce vreau.
Mi s-a mai spus că să am grijă de mine. Şi că să nu mai pun atâtea la suflet. Şi am mai aflat că dorul zilelor trecute poate naşte confesiuni pe care niciodată nu le-aş fi crezut spuse.
Am avut nervi, draci, obsesii şi am trecut prin stări de uitare şi fugă de mine. Am cantat, am umblat, am muncit si am avut lacrimi în ochi.. Am primit şi bune şi rele.
Au fost  zile în care am simţit că o pot lua razna şi tot atâtea şi aceleaşi zile în care m-am simţit complet de bine, dar......
Şi dacă te-ai întrebat de ce nu am mai scris pe blog, e pentru că mi-am văzut de mine. Chiar şi atunci când nu am ştiut sigur ce vreau. Chiar şi când m-am ferit sau când mi-am pus sufletul pe tavă, dar am revenit, e linistitor sa iti pui gandurile pe o pagina de blog altfel...cine sa te asculte? cine sa te inteleaga ce simti in acel moment?

Greşelile generale din yiua de azi ale tinerilor

Wauu cât timp a trecut de la ultima postare insa timpul nu imi permite.Eu de ceva timp mă uit la o parte din baietashii si fetele din orasul meu care merg in Iaşi in cluburi fumeaza beau si stau la poze iar a doua zi...pac pac isi dau TAG la poza ca sa vada "prietenii" de pe Facebook cat de bine se distreaza si in ce localuri Bomba au fost ei, deci.....urăsc oamenii care nu au niciun punct de vedere, care nu îi interesează probleme comunităţii. 80% dintre tinerii de azi  sunt interesaţi de cluburi, sex, Facebook şi țoale de la Zara. Nimic mai mult.

Nu le pasă de viitorul lor ci trăiesc clipa. Viaţa îi va lovi din plin după terminarea facultăţii şi vor plânge în pumni. “Prost am fost… de-aş fi din nou elev multe aş schimba”. Too late, baby!
      Sunt unii care îţi dau impresia că vor să facă ceva dar care, brusc, îşi închid telefonul şi o taie la grătar. Tu rămâi cu ochii în soare, iar el pierde oportunitatea de a se remarca şi implicit capătă eticheta de “nu apela la el, nu merită”. Asta se întâmplă din cauza educaţiei precare pe care individul o primeşte. Dacă zici că faci ceva, păi fă! Respectă termenele pentru că alţii depind de ele.
Am avut ocazia să dau peste fel de fel de specimene. Înnebuneam când cineva îşi asuma o răspundere după care îmi dădea cu flit. Aşa se duc naibii multe dintre lucrurile care ar putea schimba ceva în bine în această Românie plină de oameni neserioşi.
    Părerile sunt împărţite vizavi de studiatul în străinătate. Am spus-o mereu şi voi rămâne ferm pe poziţii. Eu rămân în ţară deoarece cred că sistemul este foarte flexibil şi, deocamdată, nu foarte aşezat. Îmi place România: este dinamică, competitivă, puţin gălăgioasă, dar plină de oportunităţi pe care puţini tineri le văd astăzi.
       Nu mai credeţi că tot ce zboară se şi mănâncă! Voi urâţi fizica şi biologia, însă, mânaţi de profesorii voştri dragi care “v-au ajutat cel mai mult în viaţă”, chiar începeţi să credeţi că tocitul este singura cale de a reuşi în viaţă. Studiaţi (nu tociţi), însă încercaţi să faceţi şi altceva în timpul liceului şi facultăţii.
Zugrăviţi, jucaţi teatru, cântaţi, vindeţi cercei hand-made, bloggeriţi, vorbiţi zilnic la un radio anonim, faceţi fotografii, etc. Exemplele pot fi nenumărate. Important este să vă dezvoltaţi şi alte abilităţi care vă vor ajuta enorm în viaţă. Puteţi face asta distrându-vă şi făcând ceva plăcut. Puţini sunt cei care reuşesc în ziua de astăzi să obţină un loc de muncă pe baza a ceea ce au învăţat la liceu şi la facultate.
      Lista ar putea continua însa vă las pe voi să o gândiţi

vanzare:)

Laptop Acer Aspire 5810T, Intel Centrino 1,4 GHz, 4 Gb rami, 500 GB Hard, Placa video Hd, webcam, card reader , baterie 8h, . Pret: 1000 RON

DE VANZARE

Laptop Acer Extensa 5210 procesor intel celeron 1,66 MHz, hard 160 gb, 2 GB Rami, card reader, Pret: 750 Ron